Philippe PUJAS
De atât de departe vântul răbufneşte
Şi ne aduce marea
Toanele ei invitaţii la călătorii
Atunci cheful nostru e un uragan
Ce ne face să uităm grădina în floare
Primăvara ei nestăvilită
Şi vrem să plecăm către soare apune
Către vastul ocean
Plin cu nave către splendidul necunoscut
Acest necunoscut dinlăuntru-ne cel ce ne face oameni
Dar iată că zurba vântului dinspre soare apune
Picoteşte ca atunci când ne locuia
Lenea serilor de vară, tandreţea lor păzindu-ne în grădină
Potolindu-ne poftele cu o privire spre stele
Şi urmăm vântul, ne ducem într-acolo unde ne mână miroznele
Fără nici un calcul, fără s-avem nici o idee despre sfârşitul călătoriei
Ori despre surprizele ce ne-aşteaptă pe drum
Prezentare şi traducere de
Constantin Abăluţă
De atât de departe vântul răbufneşte
Şi ne aduce marea
Toanele ei invitaţii la călătorii
Atunci cheful nostru e un uragan
Ce ne face să uităm grădina în floare
Primăvara ei nestăvilită
Şi vrem să plecăm către soare apune
Către vastul ocean
Plin cu nave către splendidul necunoscut
Acest necunoscut dinlăuntru-ne cel ce ne face oameni
Dar iată că zurba vântului dinspre soare apune
Picoteşte ca atunci când ne locuia
Lenea serilor de vară, tandreţea lor păzindu-ne în grădină
Potolindu-ne poftele cu o privire spre stele
Şi urmăm vântul, ne ducem într-acolo unde ne mână miroznele
Fără nici un calcul, fără s-avem nici o idee despre sfârşitul călătoriei
Ori despre surprizele ce ne-aşteaptă pe drum
Prezentare şi traducere de
Constantin Abăluţă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu