CLIPE SUSPENDATE

Au fost clipe suspendate,distincte,

pe un portativ de timp, în crescendo .

La căpătâiul meu, sclipiri, reflexe ale cerceilor ei,

în contrast cu evantaiul întunecat al părului răsfirat.

Parcă îi văd, aievea!!!!

Cerceii erau mici, mititele mărgeluşe albe, rotunde.

Poate că-n lumile astea am putea regăsi

acele clipe ale iubirii?

Dar, dacă ele au plecat

şi-au coborat pe un ţărm singuratec,

regăsind, acolo, soarele dispărut din odaia noastra?

Şi zilele, nopţile trec, şi mângâieri şi săruturi......

Azi sunt numai pietricelele albe,

rămase prin sertare, 

lânga pernuţa cu ace si ochelarii vechi,

cu o braţara ruptă si lipita cu leucoplast.

Parcă si sclipirea lor,

îngalbenită, s-a estompat.

Copiii copiilor le găsesc, jucându-se.

~ Creţu Ionel ~ 10 august 2012 ~

https://www.youtube.com/watch?v=VEY1pnq4HV8&list=UUbxHKyQ6m6Ri_e5n6c-NnRA&index=1&feature=plcp