aproape dragoste

tu eşti omul special
care-mi răstoarnă trupul şi cântecul.
o iau de la capăt de fiecare dată,

când cuvintele tale mă îmbracă şi mă dezvelesc...
sânul tresaltă şi ochii prind largul oceanului.
dragoste şi război într-un pumn fierbinte.
mângâiere şi teamă,
strecurate gesturi în cuvinte simple...
bem ceaiul de ora cinci zi de zi
încercând să ne tulburăm carnea.
adunăm senzaţii pentru sacul zilei noi.
noaptea te las să mă ţii în braţe.
şopteşti încet:
unde e dragostea?
unde eşti când braţele mele te caută.
voluptos arunci distanţele...
visul se termină când devin tu.
rostogolind bucuria printre pernele mici.
las palmele să coboare încet...prind gura ta cu visul
sărutul creşte până la marginea nopţii.
zâmbesc...

~ Anne Marie Bejliu~