JAF ECOLOGIC

Vă spun povestea, cum padurea

Au doborât-o cu securea,

Cu drujbe si-alte utilaje, pe stânci cărate apoi;

Acei cu chipuri hâde, ce-n suflet au gunoi

Batjocoră imensa se-nfiripă,

De aur si argint risipă,

Că bunii noşti' se-nturnă -n gropi, de-ast dăunoi.

Credulii-nghit tot ce se spune

Prostia le-e uşor s-adune 

Şi merităm, desigur, să vedem jur-imprejur

Cum glia mamă îşi înghite

Lucrarile-i de moşi zidite,

Iar cinstea, noi ne-o pierdem, iute,

Nepoţii -or blestema averea ce-am lasat, vă jur!

Păi nu transpare? Netot e cine

Distruge hainele divine,

Ce munţii le imbracă cu fală si mister,

Iar vrednic este cel ce nică,

Pe nimenea nu-i poartă pică

Şi n-ar strivi nicio furnică,

Şi-atunci –a lui răsplată , buna va fi, in cer!

Ne lăudam cu legi-năsprite!

Ah creaturi nelegiuite,

Voi credeţi că sunteţi stăpânii-ntregului pământ?

Recoltele din camp s-ale voastre,

Şi cele vii, ce sunt pe coastă

Aveţi livezi mănoase....; dar o creastă

De munte, orice-aţi spune, e doar a Celui –sfânt!

Dar umiliţi natura, si dacă

O-nlăcramaţi cu-a voastră joacă,

Stricând fără-ncetare si dând cumplitei morţi

Bătrânele-i păduri virgine,

De ochii ei, luaţi seama bine

Pedepsele-n-or fi blajine,

Nu veţi avea scăpare! Grele vor fi ale voastre sorţi!

Căci prin spărturile din dealuri

Îşi va trimite apa-n valuri

Scoţând din matcă râuri; asta vreţi să vedeţi?

Cum leagane plutesc pe unde,

Cum case , ţarine fecunde,

Surpate,-ncep să se scufunde;

Iar suferinţa toată va fi ca un îngheţ!