melancolie, cruce de carton adunat din rumeguş presat, cu
sacrificii mute,
a căror agasante sedimente notorii sunt refulate în spectru
invizibil, agăţat de luna plină de pe cerul chel cu fileu din cristale
primordiale, actualizate swarovski,
de, aparent efemeră, pânză a acelor de pin, cu miros dulce-amar
de pelinul
prinderii în mreje a muntelui de suspin benevol, cu
râuri înfipte-n matca vuitoare a tinitusului sâcâitor,
căruia îi lipseşte motivaţia, oricât s-ar învarti cercul
gândului
cu pecete ascunsă-n calota galbenă cu cearcăn viu violet de
nălucă
cu tălpile umezite de transpiraţii refrigerate si imobile,
în căutarea firului de nisip hiperbolizat in zidul nedefinit, ce atârnă atâta doar cât să atingă creştetul si lasă urma
festinului sleita in farfuria surghiunului autoimpus, captivă în neînţelegerea
sa de efort de ieşire prin porţile ferecate, prin care doar ele ţipa.
~ Creţu Ionel ~ 02.
oct. 2012, ora 03. 30 ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu