Luare-aminte

Satisfacţia de a fi prevăzut,
îi dadu o poftă grozavă de râs,
desfacându-se ca o rodie...

Da! Aşa se vor desfaşura lucrurile;
dar deodată un gând il crispa:
se prepară ceva,
ceva ce-l privea dindărătul ochilor, înfrigurându-l.
Îl privea...., îl privea personal viitorul lui.
Aştepta sa continue,
dar gândul se răsucea indărătnic in loc,
pătrunzând in orga simţurilor,
fără nimic palpabil, decât nelinişte crepusculă.
Nu găsea baza;
auzul deveni imobil între ziduri, iar respiratia se oprea tacută.

Probabil sperase mai mult decât i se cuvenea.
S-a oprit, cautându-şi iar şi iar, fiinţa.

~ Creţu Ionel ~ 26 sept 2012 ~ ora 10.00~