Adăugire

Sunt o adăugire din mediu mineral,

Când şapte’şcinci la sută din mine-i numai apă,

Şi restul doar un calcar... şi sufletul, ce sapă

Şi cercetează stropul infinitezimal.

Sunt aruncat vremelnic, plutind pe-o conştiinţă,

Un dram de timp gravat în ceas universal;

Cu alţii- o chimie- legat cu un radical,

Care umbla probabil liber prin existenţă.

Şi numai întâmplarea făcu ca să mă nasc,

Când măna bâjbâindă a Marelui Demiurg

Mă adună deadată şi-mi dete ca să sug,

Mânându-mă apoi să trag al vieţii teasc.

O întrebare mută tot stăruie-n reprize,

Când gânduri adunate se zbat în evantai:

„De ce atâta vâlvă de viaţă pentru rai?

....Direct făcut acolo!” Îmi murmur eu din buze.

Cretu Ionel