coşmarul

înfipt în blana de stejar,

scapără amnar

Ochiul sfredelitor de fiară ....

glob alburiu,

fosforescent,

brăzdat de vinişoare roşii...

la pândă,

mă caută-n mormântul meu de ghiaţă...

m-a găsit...

mă ţinteşte...

mă fulgeră...

se-nfige-n creier

îmi pipăie mâinile şi picioarele...

se retrage-n întuneric

şi iar apare...

aşa mereu...

îmi oboseşte spaima...

dureros

noaptea se transformă-n gură...

pentru a mă primi, bol alimentar...

vai, vai! amar de mine...

nu pot zăvorâ pleoapele-mi...

prelnise, pe zidul unei tăceri dense, 

leproase şi umede...

s-au încremenit ...s-au gripat

zorii se sparg...

şi această transformare

mă trezeşte din coşmar

Cretu Ionel ~ 7 aprilie 2013